Vinerea trecută, ca mai toată suflarea din Chişinău (şi nu numai), aşteptam lansarea (în afara Internetului) primei televiziuni de ştiri din RM. Partea festivă am înţeles că a reuşit. A fost triumfalistă, plină de autoadmiraţie şi mulţumire, bine îmbibată, cum e datina… Cînd am pus televizorul la treabă, să scaneze şi să găsească poziţia canalului JurnalTV, simţeam un fel de fior în faţa noului, ca atunci cînd despachetezi un cadou. La început, m-a cam nedumerit albastrul destul de sumbru luat drept culoare de fond a postului. Dar m-am consolat puţin ascultînd pronunţarea destul de corectă a domnişoarei/doamnei care citea ştirile de pe prompter. Nu pentru mult timp însă. Pentru că neîntîrziat am avut de făcut faţă pronunţării infecte, exprimării agramate şi lipsei de coerenţă a reporterilor (careva m-a informat că Melbourne se află în Austria). Apoi a început să şchioapăte prompterul şi prezentatoarea, în urma şocului întoarcerii la hîrtie, a revenit la un accent, ca să zic aşa, mai neaoş. S-a apucat de tăiat macaroana invitaţilor emisiunii la mijloc de cuvînt: timpul, bată-l vina… Am început să mă uit mai atent şi am văzut că şi imaginea e cam cîş: personaje luate cînd prea de aproape, cînd prea de departe, şi doar accidental în centrul ecranului. Cînd apăreau pe sticlă mai multe persoane, jalea sporea. Priveam clipe în şir cefe şi urechi vorbitoare, jumătăţi şi chiar sferturi din vorbitori, de parcă operatorul ar fi făcut exerciţii suprarealiste. În plus, aproape toate titlurile apăreau ciopîrţite: Franţa lovită de furtun, Interzis în Transnis, Dorin Chir Prim Chiş şi tot aşa (şi declar cu toată responsabilitatea că nu e televizorul de vină – mă uitam la un ecran LCD larg, care lasă cîmpuri negre în jurul imaginii 4:3 a canalului). Drept că acum măcar situaţia titlurilor e remediată: apar pe mijloc. De bonetele cochete ale domnişoarelor drăguţe care prezintă prognoza meteo nu zic nimic – foarte probabil, îl ung la inimă pe cineva cu vocaţie cazonă… În fine, ajunge, pînă una-alta. Cele mai multe necazuri ţin de partea tehnică (se zice că nici o televiziune de la noi nu are scule atît de performante. Nu s-a prea văzut.) şi pot fi remediate cînd va veni experienţa. Nu pot totuşi să nu mă întreb ce au făcut toţi ăştia luni în şir, de cînd ţine tam-tamul cu lansarea celei mai celei… Deci. Aştept să văd. Şi să aud. Că avem o adevărată televiziune de ştiri, cu o echipă profesionistă de ştiri, nu de ceea ce am citit dăunăzi pe sticlă.